Sensul muncii devine prioritate pentru angajati, in timp ce salariul pierde din importanta
Angajatii prioritizati sensul muncii, salariul pierde din importanta! Sensul si rezultatele concrete ale muncii au devenit, in 2025, principalul factor de motivatie pentru angajatii romani, depasind salariul si beneficiile materiale. Aceasta concluzie reiese din Indexul starii de bine a angajatilor romani – Employee Wellbeing Index, realizat de RoCoach si Novel Research.
Motivatii in schimbare: De la salariu la sens
Studiul a relevat ca 27,5% dintre angajati sunt motivati in principal de sensul si impactul muncii lor. In contrast, salariul si beneficiile materiale ocupa locul al doilea, cu 19,3%. Stabilitatea muncii este un factor de motivatie pentru 14,8% dintre respondenti, in timp ce autonomia este considerata importanta de 11,7% dintre angajati.
Surse de motivare la locul de munca
- Senisibilitate la impactul muncii – 27,5%
- Salariu si beneficii – 19,3%
- Stabilitate – 14,8%
- Autonomie – 11,7%
Demotivarea si cauzele sale
In ceea ce priveste demotivarea, angajatii indica aspecte legate de relatia cu organizatia, mai degraba decat volumul de munca. Principalele cauze de demotivare includ lipsa recunoasterii (9,1%), lipsa claritatii (7,9%) si conflictele interne (7,8%). Aceasta situatie sugereaza ca factorii relationali joaca un rol semnificativ in starea de bine a angajatilor.
Intensitatea muncii versus epuizare
Studiul subliniaza faptul ca principalele surse de epuizare sunt volumul mare de munca (23,3%), presiunea constanta a termenelor limita (19,6%) si dezechilibrul dintre viata profesionala si cea personala (16,4%). Astfel, burnout-ul pare sa apara mai degraba din lipsa sensului, recunoasterii si controlului asupra muncii, decat din intensitatea activitatii in sine.
Burnout-ul si contextul muncii
Unul din patru angajati romani a experimentat, in 2025, epuizarea profesionala. Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach, a afirmat: „Oamenii nu sunt epuizati pentru ca muncesc mult, ci pentru ca muncesc intr-un context in care efortul lor nu este explicat, recunoscut si integrat intr-un scop mai larg.” Aceasta afirmatie sugereaza ca un mediu de lucru bine definit si apreciat poate reduce semnificativ riscurile de burnout.
Impactul tehnologiei asupra starii de bine
Un alt aspect relevant al studiului este efectul tehnologiei si al inteligentei artificiale asupra starii de bine a angajatilor. Doar 5% dintre respondenti considera AI-ul un factor major de epuizare. In schimb, aproape jumatate din angajati afirma ca tehnologia le-a fost de ajutor in activitatea zilnica. Acest lucru indica o adaptare si integrare eficienta a tehnologiei in mediul de lucru.
Concluzii si perspective
Employee Wellbeing Index 2025 a fost realizat pe un esantion national de 1.000 de angajati din mediul urban, in perioada noiembrie–decembrie 2025. Rezultatele acestuia sugereaza ca toate somnurile de motivare si demotivare depind de contextul organizational. Angajatii prioritizati sensul muncii, salariul pierde din importanta! acesta este un semnal important pentru manageri si lideri deopotriva, ce indica necesitatea de a construi medii de lucru in care angajatii sa se simta apreciati si valorificati.
In concluzie, angajatorii ar trebui sa acorde atentie nevoilor de sens, recunoastere si claritate in activitate. O echipa motivata si implicata este esentiala pentru succesul organizational, iar metodele de sprijin pentru angajatii aflati in dificultate ar trebui integrate in strategia de management.
