Fisiunea nucleara a realitatii

Explozia Adevărului: Descoperă Secretele Fisiunii Nucleare! Trăim într-o lume pe care încercăm să o analizăm cu uneltele anilor 2000, dar care a trecut într-o nouă etapă. Din acest motiv, e responsabilitatea noastră ca jurnaliști să vă spunem asta. Și responsabilitatea voastră de a vedea aceste lucruri.

Motivul? Dacă tratăm realitatea și adevărul de astăzi ca acum 20 de ani este ca și cum am încerca să discutăm cu o persoană din Evul Mediu.

Primul text în limba română, așa cum este recunoscut de istorici, este Scrisoarea lui Neacșu din Câmpulung de la 1521 către primarul Brașovului. Încercați să citiți acel text. E în limba română, dar probabil nici nu o veți înțelege. Adevărul de astăzi este diferit de cel de acum 30 de ani. Deși faptele nu s-au schimbat, oamenii vorbesc o altă versiune de fapte.

Impactul social media

Social media a creat două fenomene distincte. Pe de o parte, oamenii au fost izolați în bule comunicaționale, către care sunt livrate mesaje targetate și care alimentează fricile și furiile lor. Pe de cealaltă parte, oamenii sunt expuși la grupuri sociale și grupuri de credințe cu care nu s-ar fi întâlnit vreodată. Acest clinci online provoacă un nou val de furie și frică.

Traduc acest fenomen în viața reală. Fac exercițiul acesta. Dacă o persoană preferă culoarea verde, va discuta cu prietenii care gândesc similar, ignorând persoanele care preferă albastru. Online, acești oameni sunt puși față în față, iar fricile și furile devin comune.

Faptele alternative

Am râs în 2017 când purtătorul de cuvânt de atunci al Casei Albe a vorbit despre „alternative facts”. A fost premonitoriu. Fiecare bulă informațională este bombardată de informații distincte, ceea ce face ca oamenii să nu mai știe același adevăr.

Iau cazul celor două culori. Dacă unei persoane îi se spune că verde este albastru, iar celor care preferă albastru li se spune că albastru este verde, confuzia devine evidentă. Bombardați de informație, uităm de claritatea simplului fapt că albastrul este albastru și verde este verde.

Information overload

Academicienii numesc perioada de astăzi, post-pandemică, drept information overload. Conform lui Bawden și Robinson, „information overload înseamnă că eficientitatea unui individ de a folosi informația este încurcată de cantitatea de informație relevantă și utilă disponibilă”.

Suntem asaltați de informații de tot felul. Chiar dacă nu avem nevoie de toate acestea, ele ne sunt livrate în timp real. De la acțiunile guvernului României până la clipuri amuzante de pe TikTok, densitatea informațională nu mai permite formarea unor opinii solide.

O carte recentă spunea că „oamenii s-au dus după informație pentru toată existența lor. Astăzi informația vine după oameni” prin intermediul algoritmilor.

Pregătirea de a duce informație

Consider că oamenii nu sunt pregătiți pentru a mânui cantitatea de informație care ni se aruncă în față. Educația formală nu pare să aibă efectul dorit, iar impactul este similar, indiferent de nivelul de studii.

Creierul uman este capabil să proceseze informația structurat. Însă acum, algoritmii ne obligă să consumăm informația din întreg conținutul, fără a selecta doar ce ne interesează.

Consecințele informaciónale

Limitele cognitive

Nu știm ce să facem cu acel flux de informații. Este ca și cum am jongla cu prea multe bile. Dificultatea de a procesa simultan atâtea informații duce la desensibilizarea individului față de subiecte importante.

Fisiunea nucleară a informației

Pentru că social media și algoritmii alimentează o informație infinită. Fenomenul pe care nu l-am observat până acum este o adevărată „fisiune nucleară” a informației. Aceasta a dus la o fragmentare a adevărului.

Deși o faptă ar trebui să rămână intactă, viteza de propagare a informațiilor a dus la o divergență a adevărurilor. În prezent, același fapt poate genera versiuni diferite, iar reunirea acestora devine imposibilă.

Unde mergem de acum?

Primul pas este conștientizarea impactului social media asupra sănătății mentale, având în vedere că marile platforme sunt adesea considerare surse ale dependenței. Nu trebuie să știm tot; nu este necesar să avem o opinie despre orice.

Un al doilea pas este promovarea dialogului personal, nu în masă. Interacțiunile de calitate cu puțini oameni pot aduce o claritate mai mare, în special în fața dezbaterilor intense observate în societate.

Al treilea pas este reducerea conștientă a timpului petrecut pe platformele sociale. Este important să acceptăm că uneori este mai bine să nu știm totul și să ne limităm consumul de informație.

Acestea sunt câteva din măsurile pe care le aplic și eu.

Sursa