Educatia Financiara: Valoarea banilor dincolo de rata dobanzii

Educatia Financiara: Cât de Mult Contează cu Adevărat Banii? Scrierea acestor rânduri constituie rodul preocupării de clarificare a unor noțiuni cheie pentru teoria și politica monetară. Totodată, demersul reprezintă un pas firesc în comunicarea dedicată obiectivelor de educație financiară, pe care mi le-am asumat prin coordonarea programelor educaționale ale Băncii Naționale a României, programe destinate elevilor, studenților, cadrelor didactice și mediului de afaceri în sens larg.

Consider că înțelegerea adecvată, de către publicul larg, a limbajului și a mecanismelor economice elementare constituie un activ societal indispensabil pentru buna gestiune financiară, atât la nivelul cetățeanului, cât și în planul guvernării statale.

Textul de față se dorește a reprezenta o „pilulă” de educație financiară generală, cu privire la „prețul banilor”, în contextul în care putem remarca persistența unor confuzii în această privință, adesea chiar și în medii specializate. Atunci când, în mod eronat, prețul banilor este asimilat dobânzilor, sau ratelor de dobândă, se neglijează, de fapt, distincția economică esențială dintre monedă și credit.

Conceptul Prețului Banilor

Dacă în planul politicii monetare, de exemplu, deciziile băncilor centrale privind rata dobânzii de referință sunt descrise prin sintagme consacrate precum „politica banilor scumpi” sau „politica banilor ieftini”, de aici nu trebuie să rezulte că prețul banilor este reprezentat de rata dobânzii, fie că ne referim la rata dobânzii de politică monetară, fie că ne raportăm la structura extinsă a ratelor de dobândă din sistemul bancar.

Fiind vorba despre prețuri, trebuie menționată o idee economică elementară, anume că prețurile sunt, prin definiție, raporturi de schimb. Acestea se formează în baza schimburilor care se manifestă pe piață. Cu alte cuvinte, nu există prețuri fără să existe schimburi, iar acolo unde există tranzacții, există neapărat și prețuri.

De exemplu, în contextul ușor de imaginat al schimbului nemonetar, care a prefigurat istoric și economic apariția banilor, oamenii schimbau bunuri contra bunuri, în regim de troc. Dacă 1 kilogram lămâi se schimbă pe 2 kilograme mere, spunem că, raportat la unitatea de cantitate, prețul lămâilor este 2 kg mere, iar prețul (valoarea) merelor este 0,5 kilograme lămâi.

Astfel, prețul unui bun A înseamnă cantitatea din alte bunuri (B, C, D, etc.) care poate fi obținută în schimbul unei unități din bunul A. Prețul este, deci, un raport de schimb, un raport cantitativ între bunurile care fac obiectul fiecărui schimb. Definiția rămâne valabilă și când în scenă intră moneda, ca mijloc general al schimbului.

Astfel vorbim despre schimbul monetar, adică schimbul realizat prin intermediul banilor. În aceste condiții, prețurile bunurilor se exprimă în bani, iar prețul banilor se exprimă în bunuri.

De exemplu, dacă 1 kilogram mere se vinde cu 4 lei, spunem că prețul merelor este 4 lei, iar prețul banilor (adică al unității monetare) este ¼ kilograme mere. Astfel, prețul banilor este reprezentat de puterea de cumpărare a banilor.

Așadar, puterea de cumpărare a unității monetare constituie prețul sau valoarea de schimb a banilor. Ca atare, prețul banilor depinde într-o relație invers proporțională de prețurile bunurilor: dacă prețurile bunurilor sunt mai mari, atunci fiecare unitate monetară „cumpără” o cantitate mai mică din aceste bunuri, ceea ce înseamnă că banii au o putere de cumpărare sau o valoare mai scăzută, și invers.

Creatia Monetara si Creditele

Confuzia dintre Prețul Banilor și Rata Dobânzii

În acest punct al expunerii merită să revenim la confuzia dintre prețul banilor și rata dobânzii și să subliniem faptul că rata dobânzii nu este prețul banilor, ci prețul creditului, adică acel preț care apare în cadrul unei relații de împrumut. Altfel spus, într-o economie în care oamenii nu economisesc și nu împrumută capital financiar, nu ar apărea fenomenul de dobândă. Însă prețul banilor nu va înceta să existe.

Creditul și prețul acestuia (dobânda) sunt fenomene ce reflectă preferințele de timp, ca fenomen natural al vieții umane. Pe piața creditului, participanții schimbă bunuri diferite: creditorul îi oferă debitorului un bun prezent, pe când debitorul oferă în perspectivă un bun viitor, adică acea sumă de bani (creditul + dobânda) pentru care creditorul va trebui să aștepte perioada convenită pentru a putea fi utilizată din nou.

Cum fenomenul universal al preferinței de timp face întotdeauna un bun prezent mai valoros decât același bun disponibil la un anumit moment în viitor, creditorul va trebui să perceapă iar debitorul va fi dispus să plătească o primă pentru bunul prezent, așa cum elocvent explică Școala Austriacă de Economie. Această „primă” este dobânda, adică prețul schimbului de bunuri prezente cu bunuri viitoare.

De exemplu, să presupunem că, în cadrul unei relații de împrumut, creditorul este dispus să renunțe acum la 100 lei doar dacă va primi, peste un an, suma de 107 lei. De aici rezultă că această „primă” de 7 lei, asumată spre a fi plătită de debitor și încasată de creditor, reprezintă prețul creditului, adică dobânda. Astfel, spunem că rata dobânzii este 7% pentru scadența de 1 an. Același raționament este valabil și în cazul economisirii, când banca „împrumută” acele economii de la cei prevăzători, cei care doresc să economisească pentru viitor o parte din veniturile lor curente.

Astfel, preferințele de timp explică fenomenul economic esențial al economisirii, care stă la baza acumulării de capital și a investițiilor de dezvoltare în structura de producție a economiei. Acumularea de capital este un factor determinant al creșterii economice, cu multiple resorturi economice și sociale, precum și instituționale, dată fiind influența crescândă a politicilor publice în stimularea (adesea pe termen scurt) și erodarea (adesea pe termen lung) a stimulentelor necesare acumulării de capital.

10 Aspecte Esențiale despre Stabilitatea Prețurilor

Rolul Băncilor Centrale

În final, este important să facem trimitere la obiectivul fundamental al Băncii Naționale a României, care vizează „asigurarea și menținerea stabilității prețurilor”, așa cum apare acest obiectiv în textul Legii nr. 312/2004 privind Statutul BNR.

În acest sens, atunci când spunem că BNR trebuie să asigure „stabilitatea prețurilor”, aceasta nu înseamnă că BNR este gardianul a mii și mii de prețuri, cum ar fi prețurile fructelor sau legumelor, autoturismelor sau serviciilor care se vând și se cumpără în economie. Toate aceste prețuri sunt incluse în calculul Indicelui Prețurilor (bunurilor) de Consum, prin intermediul căruia putem determina puterea de cumpărare a banilor.

Așadar, obiectivul băncii centrale poate fi definit în această cheie a protejării unui bun public esențial – puterea de cumpărare a banilor. Banca Centrală este implicată, prin instrumentele de care dispune, în ecuația generală a prețurilor din economie, deoarece prețurile bunurilor și serviciilor sunt exprimate în bani, oficial în lei, iar BNR veghează asupra acestui „activ” special reprezentat de moneda națională, aflată în gestiunea exclusivă a băncii centrale.

De vreme ce prețurile bunurilor reprezintă, de fapt, cealaltă fațetă a prețului banilor, rezultă că, pentru a asigura stabilitatea prețului/valorii banilor, BNR trebuie să asigure „stabilitatea prețurilor” în economie. În plus, BNR reglementează și supraveghează sistemul financiar-bancar, întrucât acesta mijlocește tranzacțiile moderne și transmisia politicii monetare. Reziliența la șocuri și viabilitatea sistemului financiar-bancar sunt primordiale pentru menținerea încrederii publicului în moneda națională.

În termeni generici, stabilitatea prețurilor este efectul determinărilor cantitative dintre bani și bunuri, adică efectul raportului dinamic dintre cantitatea de bani și cantitatea de bunuri și servicii din economie. În această ecuație cantitativă, rata dobânzii de politică monetară, pe de o parte, și ratele dobânzilor din sistemul bancar, ca prețuri ale creditelor/împrumuturilor, pe de altă parte, sunt doar instrumentele de recalibrare a raportului dintre bani și bunuri.

Independența Băncilor Centrale

De vreme ce băncile centrale nu controlează oferta de bunuri din economie, rezultă că îndeplinirea obiectivului de asigurare a stabilității prețurilor trebuie să decurgă doar din „managementul” cantității de bani sau al masei monetare din economie. Politicile publice care determină creșterea deficitelor bugetare contribuie, totodată, și la expansiunea masei monetare din economie, atât pe canalul veniturilor populației, cât și al sistemului financiar și de credit.

Pentru îndeplinirea obiectivelor cheie privind stabilitatea prețurilor, băncile centrale trebuie să acționeze uneori în contrapondere cu politicile bugetare excesive, mai ales atunci când deficitele sunt lipsite de sustenabilitate. Dacă acest lucru nu se întâmplă, consecința este persistența inflației înalte, caz în care băncile centrale ajung să rateze obiectivele de stabilitate privind valoarea monedei naționale.

De aceea, independența băncilor centrale este o condiție indispensabilă pentru a beneficia pe termen lung de politici monetare sănătoase și monede stabile. În acest sens, educația financiară a publicului și a mediului economic reprezintă un ingredient esențial pentru calitatea politicilor publice și dezvoltarea sustenabilă a țării.

Sursa

Visual Fan S.A. raporteaza performante notabile pentru trimestrul III 2025

Visual Fan S.A. dezvaluie rezultate surprinzatoare pentru trimestrul III din 2025! Compania, cunoscută pentru brandul Allview, a anunțat performanțe financiare notabile, cu o creștere semnificativă a profitului net și o cifră de afaceri care aproape s-a triplicat în comparație cu perioada similară a anului anterior. Această evoluție se datorează consolidării modelului de business și extinderii portofoliului de produse, îmbunătățind astfel poziția companiei pe piață.

Performanțe financiare note

În trimestrul III din 2025, Visual Fan a raportat un profit net de 8,96 milioane lei, comparativ cu 2,18 milioane lei în trimestrul III din 2024. Aceasta reprezintă o creștere notabilă, cu o cifră de afaceri care a avansat de la 50,46 milioane lei în T3 2024 la 144,97 milioane lei în T3 2025, ceea ce ilustrează o marjă netă a profitului de 6,19%.

La nivel de Grup, profitul net a crescut de la 5,12 milioane lei în perioada similară din 2024 la 11,42 milioane lei. Cifra de afaceri a urcat de la 70,56 milioane lei în T3 2024 la 165,79 milioane lei în T3 2025, cu o marjă netă a profitului de 6,89%. Aceste rezultate subliniază impactul pozitiv al diversificării și dezvoltării linilor de business.

Principalelor linii de bussiness

1. Divizia Electro IT

Divizia IT&C rămâne esențială pentru Visual Fan, asigurând un flux constant de venituri și o rețea de distribuție robustă. Un accent special este pus pe dezvoltarea produselor care îmbunătățesc confortul și eficiența energetică, cum ar fi televizoarele Smart și aparatele de aer condiționat cu funcții avansate.

2. Allview Energy

Strategia Green by Allview a transformat compania într-un integrator de soluții verzi, prin proiectarea și implementarea de parcuri fotovoltaice. Proiectele de anvergură, precum parcul fotovoltaic Tenersolar de 45 MWp, demonstrează capacitatea Visual Fan de a gestiona inițiative complexe fără a bloca capital.

3. Allview Auto

Divizia Allview Auto a experimentat o creștere accelerată. Modelul Allview CityZEN a fost lider în înmatriculările de vehicule electrice la nivel național și a obținut premiul pentru „Best Electric City Car 2025”. Această divizie joacă un rol vital în ecosistemul green al companiei.

4. ERA Health

Proiectul ERA Health se focusează pe crearea unui ecosistem digital care îmbină tehnologia cu stilul de viață sănătos, fiind dezvoltat în colaborare cu profesioniști din domeniu. Scopul este de a genera venituri recurente prin servicii și abonamente.

4 direcții majore de dezvoltare

• Inovație continua: Visual Fan investește constant în tehnologie și produse inovatoare.
• Extinderea portofoliului: Compania diversifică constant oferta de produse pentru a răspunde nevoilor pieței.
• Sustenabilitate: Strategia Green by Allview subliniază angajamentul companiei față de mediu.
• Parteneriate strategice: Colaborările cu diverse entități facilitează dezvoltarea proiectelor complexe.

Impactul și perspectivele viitoare

Declarația lui Lucian Peticilă, CEO Visual Fan S.A., reflectă aceste realizări: „Rezultatele trimestrului III demonstrează reziliența și consistența direcției strategice urmărite de Visual Fan în ultimii ani. Creșterea accelerată reflectă atât efortul echipei, cât și eficiența unui model de business diversificat, fundamentat pe inovație, disciplină financiară și atenție constantă la evoluția pieței.” Aceste cuvinte subliniază angajamentul companiei față de inovare și performanță.

Visual Fan S.A. dezvaluie rezultate surprinzatoare pentru trimestrul III din 2025! Aceasta nu este doar o consecință a eforturilor interne, ci și o adaptare la cerințele globale ale pieței tehnologice. Creșterea constantă și diversificarea portofoliului sunt cheia succesului pe termen lung.

Ultimele realizări ale Visual Fan

Recent, compania a înregistrat progrese în domeniul tehnologic, inclusiv parteneriate notabile cu platforme de tehnologie avansată. Aceste colaborări nu doar că cresc capacitatea de inovație, dar și poziționează brandul Allview ca un lider pe piața tehnologică din România.

Investiția constantă în dezvoltarea de soluții sustenabile, cum ar fi divizia Allview Energy, ar putea deveni un exemplu de bune practici în industrie. Aceasta, împreună cu eforturile de modernizare și inovație, plasează Visual Fan pe o traiectorie sprijinită de un model de afaceri solid și adaptabil.

În concluzie, prin angajamentul față de inovație, sustenabilitate și diversificare, Visual Fan S.A. nu doar că a depășit obstacolele economice, dar oferă un precedent în industrie. Rămâne de urmărit cum vor evolua aceste strategii în următoarele trimestre, având în vedere trendurile actuale ale pieței și așteptările consumatorilor.

Sursa