Studiu Revolut Business: Companiile romanesti pun accent pe actualizarea IT, nu pe inteligența artificială, in bugetele pentru 2026.

Studiu Revolut Business: Companiile romanesti pun pe primul loc modernizarea IT, nu inteligența artificială, în bugetele pentru 2026! Deși inteligența artificială domină discursul global din mediul de afaceri, companiile românești aleg în 2026 o abordare pragmatică, concentrându-și investițiile pe modernizarea infrastructurii IT de bază și pe eliminarea proceselor învechite, arată un studiu realizat de Censuswide pentru Revolut Business.

Prioritățile bugetare în 2026

Potrivit cercetării, care a analizat opiniile a 150 de factori de decizie din România – directori generali, financiari și operaționali –, cea mai mare creștere bugetară este alocată modernizării infrastructurii IT și migrării în cloud (19%). Pe următoarele poziții se află investițiile în vânzări și marketing (16%) și extinderea echipelor prin angajarea de noi talente (12%).

Dezvoltarea capacităților de inteligență artificială se situează abia pe locul șase, cu 11% din opțiuni. Datele sugerează că multe companii preferă să își consolideze mai întâi „fundația digitală”, înainte de a accelera adoptarea soluțiilor bazate pe inteligență artificială.

Obstacolele în integrarea inteligenței artificiale

În ciuda interesului în creștere pentru inteligența artificială, infrastructura IT nu este percepută ca principalul impediment. Doar 15% dintre respondenți indică sistemele IT ca obstacol major. Cea mai mare barieră este lipsa unei strategii clare de integrare a IA asumate la nivel de conducere (31%), urmată de dificultățile de gestionare a schimbării în rândul angajaților (21%).

Rezistența internă și lipsa competențelor

Aproape un sfert dintre companii se confruntă cu rezistență internă la adoptarea noilor tehnologii, iar una din cinci companii de dimensiuni medii semnalează lipsa competențelor tehnice necesare. Aceste dificultăți pot împiedica progresul și adaptarea rapidă la noile tendințe tehnologice.

Frustrări cauzate de procesele învechite

Munca manuală, de multe ori considerată cea mai mare sursă de frustrare, persistă în activitatea curentă a companiilor. Introducerea manuală a datelor și raportarea sunt considerate de 24% dintre respondenți drept cele mai depășite procese care trebuie eliminate urgent. Procedurile lungi de integrare în resurse umane reprezintă un obstacol major pentru 22% dintre participanți, procentul urcând la 32% în cazul companiilor mici.

Diferențe de viziune în management

Studiul evidențiază o tensiune între prioritățile membrilor din top management. Directorii generali pun accent pe stabilitate și retenția angajaților, „păstrarea talentelor” fiind o prioritate pentru 15% dintre CEO, comparativ cu doar 5% în cazul directorilor financiari. În schimb, CFO-ii sunt mai deschiși către investiții în inovație (23%), față de 13% dintre directorii generali.

Dilema strategică: stabilitate vs. inovație

Această diferență de abordare reflectă o dilemă strategică frecventă în companiile românești: echilibrul dintre nevoia de stabilitate internă și presiunea de a inova într-un mediu competitiv. Acest contrast sugerează că, în timp ce stabilitatea este crucială pentru lideri, nevoia de inovație are o importanță sporită pentru directorii financiari.

Concluzii din studiul Revolut Business

„Companiile românești sunt pragmatice: nu poți construi pe o fundație slabă. Însă multe dintre frustrările legate de procesele depășite pot fi rezolvate rapid cu instrumentele financiare digitale actuale, care automatizează munca manuală și reduc birocrația”, a declarat Iulian Boia, Manager Vânzări Revolut Business în România.

Potrivit acestuia, soluțiile de automatizare pot contribui la reducerea decalajului dintre obiectivele de stabilitate ale directorilor generali și dorința de inovație a directorilor financiari, susținând eficiența operațională și tranziția către procese digitale moderne.

Studiul arată că, cel puțin pe termen scurt, pentru multe companii din România transformarea digitală începe cu modernizarea sistemelor existente, urmând ca inteligența artificială să fie adoptată într-o etapă ulterioară, odată ce baza operațională este consolidată.

Impactul pe termen lung al modernizării IT

În ansamblu, abordarea companiilor românești denotă o conștientizare tot mai mare a nevoii de a adapta infrastructura IT la cerințele actuale. Aceasta ar putea facilita, în timp, tranziția către soluții avansate de inteligență artificială. Se pare că există un consens în rândul factorilor de decizie că modernizarea IT trebuie să fie o prioritate, înainte de a utiliza tehnologii emergente.

Este clar că, pe măsură ce companiile românești își asumă modernizarea IT, ele pun bazele unei transformări mai profunde care va include, probabil, integrarea inteligenței artificiale în viitorul apropiat.

Sursa

Raport Accenture: Pana la 13 trilioane de dolari ar putea fi direcționați către noi modalități de plată pana in 2030

Studiu Accenture: Pana la 13 trilioane de dolari ar putea trece spre noi metode de plata pana in 2030! Cele 13 trilioane de dolari tranzacții globale, ce ar putea migra către noi forme de plăți până la finalul acestui deceniu, vor accelera una dintre cele mai profunde transformări din istoria industriei bancare, potrivit raportului Accenture Top Trends for Banking in 2026 – The Era of Unconstrained Banking.

Potrivit studiului, sectorul bancar intră într-o etapă de schimbare structurală, pe fondul avansului rapid al inteligenței artificiale, digitalizării banilor și modernizării infrastructurilor tehnologice. Barierele tradiționale care au limitat viteza de inovare și capacitatea de scalare a băncilor se estompează, iar deciziile strategice nu mai pot fi amânate.

Transformari in sectorul bancar

Plăți programabile și bani digitali, din faza pilot în adopție largă

Raportul evidențiază faptul că stablecoin-urile, monedele digitale ale băncilor centrale și depozitele tokenizate trec rapid de la testare la utilizare la scară largă. Aceste forme de bani permit apariția plăților programabile, în care tranzacțiile pot integra reguli, date și contexte, devenind procese automate și inteligente.

În lipsa unei strategii clare privind viitorul banilor digitali, băncile riscă pierderi semnificative de venituri, avertizează Accenture. Aceste noi metode de plata necesita nu doar tehnologii adecvate, ci și o intelegere a impactului lor asupra modelului de afaceri al bancilor.

Ecologia serviciilor financiare

Experiența clientului se mută din sucursală în ecosisteme AI

Pe măsură ce interfețele bazate pe inteligență artificială evoluează către asistenți conversaționali capabili să înțeleagă intenția și contextul utilizatorului, relația cu banca se extinde dincolo de canalele clasice. Clienții interacționează tot mai mult cu serviciile financiare prin platforme digitale și ecosisteme AI, iar experiențele fragmentate devin un risc competitiv major.

Cerinta de consistenta in serviciile bancare

Diferențierea va veni din capacitatea băncilor de a oferi experiențe coerente, care combină eficiența tehnologică cu interacțiunea umană, subliniază raportul. Aceasta va necesita investitii suportive in infrastructura si formarea angajatilor.

Impactul inteligenței artificiale

AI-ul agentic schimbă modul de lucru în banking

Un alt trend-cheie identificat de Accenture este ascensiunea AI-ului agentic, care redefinește productivitatea angajaților din sectorul bancar. Agenții AI pot prelua sarcini complexe în zone precum dezvoltarea software, procesele KYC sau evaluarea riscurilor, permițând echipelor umane să coordoneze și să amplifice rezultatele.

Colaborarea om–AI

Studiul arată însă că beneficiile maxime apar doar atunci când tehnologia este susținută de leadership, reproiectarea rolurilor și investiții în competențele necesare colaborării om–AI. Acest model de colaborare poate aduce o eficiență semnificativă în operarea zilnică a instituțiilor bancare.

Modernizarea infrastructurii IT

Investiții în modernizarea IT și gestionarea riscului

Accenture atrage atenția că investițiile întârziate în sistemele de bază au generat complexitate și costuri ridicate. Noile arhitecturi modulare, platformele deschise și AI-ul generativ fac posibilă, pentru prima dată, modernizarea infrastructurii la ritmul cerut de piață.

În paralel, riscurile financiare, cibernetice și geopolitice devin tot mai interconectate. Abordările fragmentate de gestionare a riscului limitează capacitatea de anticipare, iar următorul nivel de maturitate presupune utilizarea AI și integrarea datelor la nivelul întregii organizații.

Infruntarea noilor provocari

Presiune tot mai mare din partea noilor jucători

Raportul mai arată că peste 200 de trilioane de dolari în depozite și împrumuturi sunt expuse transformărilor generate de fintech-uri, furnizori de plăți, companii din zona crypto și credit privat. În acest context, capacitatea băncilor de a construi propuneri de valoare integrate devine esențială pentru menținerea competitivității.

Adaptare si tehnologii emergente

Potrivit Accenture, anul 2026 marchează un punct de inflexiune pentru industria bancară. Instituțiile financiare trebuie să adapteze rapid modelele de afaceri pentru a răspunde provocărilor emergente, inclusiv reglementărilor noi și tehnologiile inovatoare. Trecerea către noi metode de plata ar putea redefini relațiile dintre bănci și clienți.

Potrivit studiului, „Studiu Accenture: Pana la 13 trilioane de dolari ar putea trece spre noi metode de plata pana in 2030!” va necesita o reexaminare a rolului băncilor în peisajul financiar global. Pentru instituțiile care aleg să conducă schimbarea, acest moment poate deveni o oportunitate rară de a redefini viitorul sectorului. Avantajul competitiv decisiv ar putea veni nu doar din tehnologie sau dimensiunea bilanțului, ci din cultură, leadership și capacitatea de execuție.

Sursa